Lucrările de restaurare şi arheologice
Lucrările de restaurare
Sub supravegherea arhitectului şef al monumentelor istorice, s-au desfăşurat lucrări de restaurare la castelul Chambord în fiecare an.Departe de a fi ceva nou, lucrări de restaurare documentate s-au desfăşurat cel puţin din secolul al XVII-lea, când era vorba, de exemplu, de remedierea problemelor de scurgere a apelor de ploaie pe terase şi de infiltrările lor în bolţile sculptate ale etajului al doilea, constatate din 1566! De-abia în 2005 s-au desfăşurat lucrări de etanşeitate a teraselor şi salvarea bolţilor care se vor continua până în 2009. În fiecare an, se desfăşoară o serie de restaurări, pentru ca alternanţa şantierelor să permită vizitatorului să profite de cele mai bune condiţii de agrement şi de circulaţie.
Anii 1999-2004 au permis, prin amenajarea noilor spaţii de primire şi de vânzare, restaurarea aripii joase a intrării castelului. În cursul anilor 1990, s-a trecut la restaurarea cornişelor donjonului care susţineau balustrada teraselor precum şi arcurile butante ale turnului-lanternă.
În continuare şi, în special, în toată perioada de după război, lucrările de restaurare de o extremă urgenţă au fost programate din 1945 până în 1960 pentru a evita ruinarea anumitor părţi şi pentru a permite primirea publicului în cele mai bune condiţii; bolta capelei care se ridica în gol şi absenţa acoperişului deasupra unui canton al donjonului datorită unui incendiu au fost abordate de urgenţă, apoi au urmat restaurarea podelelor, a tâmplăriei, a părţilor înalte printre altele.
La ora actuală, o restaurare a marii scări dublu spiralate este programată pentru a se finaliza în 2011, finanţată pentru prima oară de corporaţia Lefèvre care restaurează Chambord din 1947.
Programul arheologic
Datorită absenţei arhivelor, multe dintre ele dispărând în cursul secolului al XVIII-lea în timpul transferului din camera conturilor Blois în cea din Paris, istoria şantierului Chambord nu este cunoscută. Datorită acestui fapt, clădirea rămâne singura arhivă monumentală cu toate precauţiile de interpretare pe care trebuie să le respecte.
Descoperirea orificiilor latrinelor donjonului începând din 1994 şi examinarea atentă care s-a desfăşurat, a deschis un nou câmp de interpretare a primelor lucrări realizate începând din 1519, data deschiderii şantierului sub Francisc I; un program arheologic a fost iniţiat în 1997, susţinut de Asociaţia Prietenilor lui Chambord, pentru a aduce la lumina zilei misterul primului plan original la care regele a renunţat, în final, în profitul altuia. De altfel, numeroasele cioburi de ceramică care au fost descoperite sunt şi acum obiectul de remontări atente: ele dovedesc arta servirii mesei şi relevă activitatea cotidiană din bucătăriile secolului al XVIII-lea. În mod paralel, fiecare intervenţie în solul monumentului a generat săpături arheologice, numite preventive, făcute de arheologi de la INRAP. Acesta a fost cazul în timpul debleierilor aripii joase şi a intervenţiilor de scurgere şi pavare a curţii castelului în 2006-2007. O parte din baza zidită a donjonului a fost degajată pentru a verifica ipoteza existenţei fundaţiilor pe piloţi: a apărut în locul vestigiilor unui turn medieval îndepărtat cu grijă, pe care castelul modern se sprijină în parte. Ipoteza piloţilor n-a mai fost readusă în cauză, însă rămâne de elucidat. Săpăturile arheologice a orificiilor latrinelor din nordul donjonului sunt programate pentru vara lui 2008.
